no surprises

radiohead cu no surprises la radio
la vecinii de jos știrile protv
la vecinii de sus farfurii și cratițe
iar eu vomit în wc
aspirații împachetate-n cutie
oricând aș putea să mă întorc acasă
la casa mea pe pământ
unde-mi simt picioarele
înrădăcinate

am ajuns un simplu produs
al cifrelor de pe facturi
o picătură de ulei de floarea soarelui
în uleiul de măsline

când sunt pe margine îmi amintesc
că te iubesc
și pe tine
și pe știi tu cine
dar asta nu-i îndeajuns de sigur
de aia uneori mai întrec măsurile

am impresia că nimeni nu ți-e mai bun prieten
decât chiuveta când vomiți în ea.

curat ca lacrima

nici un text de miercuri
patru stau începute
prind la minte probabil
aș alege Românii au Talent
în locul unei întîlniri cu prietenii
deja nimic nou din gura lor
frustrările rămân frustrări
iubitele rămân iubite
ispitele-s ispitite de iubite și oricum ispite rămân
creierul prietenului nostru
nu mă refer la câine
nu ne mai aduce nimic nou
conflictul interior a oricărui individ
care s-a lăsat influiențat de literatura citită
îți iubești femeia dar masturbezi la curve
vrei să tragi dar te lasă nervii
bei ușor peste măsură
și cauți răspunsul la întrebarea:
ce-i mai departe?
poeții scriu nuvele
scenariștii fac filme
cercurile dramatice fac spectacole
prietenii de pe facebook te bârfesc
kebăbăriile-s offline-uni pentru odnoklasniki
trăim într-o fermă de porci
în care nu se mai face curat deja de ani
toți așteaptă să treacă sărbătorile
și nu sărăcia sau politica ne face să aruncăm pe jos
tot ce ținem în mână
deși la fast-food-uri ne-am educat să aruncăm la urnă
iar în parc sau pe stradă nicidecum nu ne putem educa
să ducem la urnă
țara mea-i o pulă imensă
din care vreau să ejaculez
în altă țară mai curată
care m-ar propune pentru Nobel
pe care sper să-l iau
și să i-l dau fiecărui ministru peste bot
iar apoi să-i bag în pizda mamii lor pe toți cocalarii
și pițipoancele și snobii și ratații din transportul public
și să mă închid în casa mea pe litoral
cu iubita mea alături
și cu copii mei
adică ai noștri
al ei și ai noștri
toți să întâlnim asfințitul meu
într-o lume curată
curată ca lacrima asta pe tastatură.

pistolul președinte

o mașină de cusut
(care n-a cusut decât uniforme militare)
și un scaun electric
(care din lipsă de electricitate s-a transformat în tron)
se certau la scările glilotinei
(care și ea se transformase peste noapte
în cuțite de tăiat cașcaval)
iar tema acelei certe era
revoluția
necesitatea unei revoluții totale
aici veni și funia cu săpunul de mână
(erau de ceva timp împreună)
funia era la pensie
iar pensia e un motiv pentru revoluție
(după cum bine știm)
iar revoluția are nevoie de un lider
un lider care știe când să intre-n joc
așa au hotărât să meargă la bătrânul
și înțeleptul
(proapăt întors din lagăre)
la pistol
(un revolver bătrân cu șase gloanțe)
ca să-i propună
(ceea ce el de fapt aștepta de ani)
să fie conducătorul lor
ajunși la ușa din fier cu lacăte enorme
toți au urlat în cor
PISTOLUL PREȘEDINTE

(ei încă nu știau că în lumea lor
nu președintele hotărăște
de fapt președintele e doar așa
o marionetă în mânile unui păpușar
,pistolul știa asta și gloanțele lui așteptau să iasă
și poate chiar ar fi reușit,
dacă în țara lor n-ar fi fost stăpâni
Veninul și Dinamita)

220.000 de ore

25 ani
60~63 kg
1.73 cm
08.09.1987

ai toate datele aici
acum răspunde-mi
(știu că te pricepi în numerologie
psihologie și astrologie)
spune-mi
de ce vreau să-i omor?