ultima dorință

muzică, soare,  ciocolată
gin tonic, vârfuri și vin roșu
crevete-n pastă și salate
pescăruși și albatroși

albastru, verde iar albastru
geamuri, ochi spre orizont
valuri, cai fără căpăstru
norii să-și facă pontul

tu să alergi goală în apă
udă să vii să te usuci
să cădem ambii ca-ntr-o groapă
cu sulițe, capcane, cruci

să-mi termin textul dimineața
să-l las lângă trofee
să mă iubească pân-la greață
să îngân buimac o melopee

viața-i rezultatul unui viciu
viciu-i rezultatul unui dor
doru-i rezultatul poeziei
poezia-i rezultatul tuturor

ziua minciunilor adevărate

aștept prima zi de aprilie

nu doar pentru primavară

ci pentru faptul că pot spune

adevărul ascuns după minciună

în spatele glumelor inofensive

întodeauna se ascund drame 

singurătăți față-n față cu oglinda

inutilitatea unui adevăr provocator

noi spunem minciuni

atunci când spunem adevărul

și spunem adevărul atunci când

spunem minciuni

e simplu

e ca beția în care ții minte

și absolut conștient spui ce spui

și faci ce faci

iar a doua zi vei da vina pe glucoză

deși adânc sau la suprafață

vei ști că ai zis ce ai simțit

fără cenzură

iar el a primit tot cu capul sus și spart

iar acum puteți merge mai departe

pătați și palizi de la adevăr

până la următoarea beție

1 aprilie e ziua adevărului

ascuns în spatele

glumelor clișee și lipsite de imaginație

totu-i de prost gust

numai prostia-i dulce.

liniște

liniște
joc în propria-mi piesă
o fac din plăcere dar vreau bani pe asta
devin atît de patetic cînd găsesc facturile
în colții cubului de metal
iar Sinatra mă întreabă
dacă am făcut tot ce-mi stă  în puteri
ca să te cuceresc
eu mă gândesc
și zic nu
vorbesc cu vocea din urechi
apoi
liniște
n-am depus suficientă muncă
ca să te câștig
depun efort ca să te păstrez
în condiția în care
am stat o viață în gălăgie
ca acum să
ascult liniștea
pe care o aduci în căștile mele
o liniște asurzitoare
ca atunci când fugi din oraș
și te ascunzi în grote
iar mașinile încă îți mai trec prin cap
dar eu muncesc la asta.