joi, 12 septembrie 2013

acest text este un poem. acest text NU este o poezie.



țînțarii răbdători au așteptat să se termine efectul pastilei ca să poată și ei ataca.
eu am visat că nu pot intra într-un magazin. am visat că lovesc o femeie. am visat  că ne ciocnim cu melancholia.
pe tine te doare burta, iar eu am băut atîta ceai că nu mai pot adormi.
pisica vrea la wc de fiecare dată cînd merg și eu.
vecinii pornesc liftul atunci cînd mă culc, de parcă așteaptă să mă întind în pat ca să poată și ei veni acasă.
tu devii nervoasă cînd tac.
mi-a scris un prieten din bucurești și mi s-a făcut așa un dor de el, de țuică și de metro.
e patru dimineața.  afară niște fete bete rag.
eu și vadim online. nu vorbim. doar știm că suntem online. știm că nu putem dormi din diferite motive. prietenii știu când să nu-ți pună întrebări stupide.
urăsc țînțarii și faptul că am pașaport albastru.
urăsc indiferența și mirosul neplăcut din gura interlocutorului.
cînd iau căștile în mîni am l în dreapta și r în stînga întodeauna. conspirație.
în două săptămîni fac 26. la 27 morrison, joplin și hendrix erau deja legende vii.
mie îmi amurt picioarele și mînile. sîngele circulă mai greu. caut o scuză în asta.
în unele zile vreau să-mi fac un joint și să-l ud cu rose, apoi să umplu cada și să mă ascund în apă. în zile ca asta.
sunt zile în care vreau să fac ceva, dar nu fac nimic. în așa zile le spun tuturor că scriu și stau așa ore întregi cu pagina word deschisă în fața mea și cu un singur punct sus în colțul din stînga.

noi tot suntem puncte, doar că unii din noi au fraze în fața lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu