(cu tot respectul care îl
poartă un bărbat pentru altul)
Azi a plouat
Nu ca să ne spele
Nici o ploaie n’o să
curăţe
Sufletele de noroi
A plouat din mila Domnului
Pentru oraşul ce începea
să se descompună
Iar eu pierd oameni
Azi am pierdut aproape doi
Unu din complexe proprii
Şi altul din complexele
Curvelor din sistemul
trecut
Urmaşii Romei socialiste
Iar eu mi’am amintit de
tata
Ş’am plâns ascuns
Ca nimeni să nu poată
Să mă pună’n liste
-Nui poţi împăca pe toţi
Mi’a spus tata
Când încercam să’l urc în
sanie
Şi să’l aduca acasa
Ca să nu’ngheţe’n drum
-Cei mai buni mor primii
Mi’a spus tata
C’o sticlă de votka
Şi şanţuri în obraji
După ce pierduse ultimul
om bun
Tata
Fost hoţ de cai
Puşcăriaş
Meşter
A spart sistemul de zeci
de ori
Şi zeci de capuri sparte
Azi stă în genunchi
Un fost erou
Cu mâinile’ncleştate în
pământ
Oameni care’i pupau mâina
Acum l’au dat deoparte
Ce îl face pe un cerb să’şi
scoată coarnele şi să le pună pe perete?
Ce îl face pe un cal să’şi părăsească câmpiile şi să
care pietre?
Ce îl face pe un leu să’şi
radă coama?
Ce îl face pe un pui de
cuc să’şi iubească mama?
Un lup poţi să’l deprinzi
să latre
Dar n’ai să’l dezveţi să
urle
Tata mi’a spus că se
spânzură
Căţărându’se spre turle
Şi n’are să o facă ştiu
Uite cum devin tata din
fiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu